Fie că vorbim despre un credit de nevoi personale sau de un credit ipotecar, ambele, pe lângă rambursarea sumei de bani împrumutate, presupun și plata unei dobânzi. Aceasta din urmă poate să fie fixă sau variabilă. În timp ce dobânda fixă rămâne aceeași pe toată perioada creditului, valoarea dobânzii variabile poate să oscileze în funcție de anumiți indici de referință.
Descoperă în cele ce urmează cum poate să influențeze indicele ROBOR rata unui credit cu dobândă variabilă în RON.
Care e definiția ROBOR-ului și ce îl influențează
Indicele ROBOR, denumit și Romanian Interbank Offered Rate, este un indicator folosit pentru calcularea dobânzilor creditelor în lei obținute înainte de luna mai a anului 2019.
Începând cu această dată, ROBOR-ul a fost înlocuit cu indicele IRCC. Deși acesta din urmă este folosit pentru calculul dobânzilor creditelor noi, oricine a obținut un credit până în aprilie 2019 are posibilitatea de a alege în prezent indicele IRCC în locul ROBOR-ului.
ROBOR-ul este calculat în fiecare zi de către BNR ca o medie aritmetică a ratei dobânzilor la care primele 10 bănci din țara noastră sunt dispuse să ofere împrumuturi celorlalte instituții bancare. Din acest calcul se exclud extremele, adică cea mai mare și cea mai mică rată a dobânzii, astfel încât valoarea indicelui să fie cât mai relevantă.
Deși există mai multe tipuri de indici ROBOR (la o zi, o săptămână, o lună, la trei luni, etc) stabilite în funcție de perioada de timp pentru care băncile se împrumută reciproc, cel mai important indice pentru populație este ROBOR 3M, adică ROBOR la 3 luni.
Iată factorii principali care influențează creșterea sau scăderea ROBOR-ului:
Inflația – creșterea puterii de cumpărare duce automat la o creștere a prețurilor bunurilor și serviciilor, urmând astfel o depreciere a puterii de cumpărare a leului. În astfel de situații, pentru a menține un echilibru, crește și rata dobânzii interbancare.
Nivelul scăzut de lichidități existent pe piață – atunci când banii care circulă pe piață sunt tot mai puțini, inclusiv băncile sunt afectate. Procesul este unul simplu: atunci când banca nu are lichidități, nu poate acorda credite, deci nu are de câștigat de pe urma dobânzilor. Cu toate acestea, orice bancă are de făcut plăți și încasări la buget. Așadar, în momentul în care o bancă rămâne cu o sumă mai mică disponibilă, se va împrumuta de la o altă bancă, dar la un preț mai mare, acest lucru rezultând într-o creștere a dobânzilor celor care contractează credite.
Dezechilibrul în politica monetară – având în vedere că principalul obiectiv al politicii monetare este creșterea durabilă a economiei, respectiv menținerea stabilității ratelor dobânzilor și a sistemului financiar, orice dezechilibru al acesteia poate genera o reacție în lanț care să afecteze și valoarea indicelui ROBOR.
ROBOR-ul și creditele cu dobândă variabilă
ROBOR-ul influențează foarte mult rata lunară unui credit cu dobândă variabilă. Iată un exemplu concret:
Pentru a vedea mai exact ce influență are ROBOR-ul asupra unei rate cu dobândă variabilă, este necesar să avem în vedere următorul aspect: rata unui credit cu dobândă variabilă este compusă din plata soldului creditului, plus dobânda aferentă. La rândul său, dobânda variabilă este compusă din marja fixă a băncii care rămâne aceeași pe toată perioada contractului de credit și indicele de referință ROBOR care poate fluctua de la o perioadă la alta.
Astfel, să presupunem că în 2018 ai contractat un credit imobiliar cu o dobândă variabilă, iar rata în luna iulie a fost de 1.500 RON, fiind compusă din:
600 RON – sold credit (rambursarea banilor împrumutați)
900 RON – dobânzi, dintre care 100 RON reprezintă marja fixă a băncii, în timp ce 800 RON sunt aferenți indicelui ROBOR care, în luna iulie 2018 a fost cotat cu 3,47%, conform BNR.
În luna octombrie 2022, când ROBOR-ul a ajuns la 8,21%, rata aferentă aceluiași credit ar fi crescut cu 1.095 RON și ar fi ajuns la 2.595 RON. Iată din ce ar fi fost compusă:
600 RON – sold credit;
1.995 RON – dobânzi, dintre care 100 RON reprezintă marja fixă a băncii care rămâne neschimbată indiferent de valoarea ROBOR și 1.895 RON sunt aferenți indicelui ROBOR;
Care va fi nivelul ROBOR-ului în 2023?
Potrivit informațiilor oferite de Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, 2023 o să fie anul în care se vor lua măsuri pentru obținerea unei inflații medii anuale de 9,6%, în timp ce până la finalul acestui an, se dorește ca inflația să ajungă la 8%. În acest sens, principala acțiune implementată de către stat este creșterea salariului minim brut pe economie de la 2.550 RON, la 3.000 RON, începând cu 1 ianuarie 2023.
Având în vedere că în anul 2022, conform BNR, valoarea medie a inflației a fost de 14,37%, o scădere a acesteia la sub 10% va contribui și la scăderea ROBOR-ului.
Cu toate acestea, în prezent există prea puține informații pentru a realiza o previziune realistă a nivelului ROBOR din 2023. Singura informație exactă furnizată de BNR este media ROBOR-ului din 5 ianuarie până în prezent (19 ianuarie). Aceasta este de 7,41% – în scădere față de luna decembrie în care nivelul mediu ROBOR a fost de 7,57%.
Dacă îți dorești să apelezi la un credit, nu uita că acest lucru presupune un angajament pe termen lung între tine și instituția financiară pe care o alegi. Este important să te asiguri că poți să îți plătești ratele la timp, chiar și în situația în care optezi pentru un credit cu dobândă variabilă, iar oscilația indicelui de referință nu este în favoarea ta. De aceea, este bine să analizezi îndelung suma de bani pe care poți să o împrumuți, astfel încât să nu depășească 50% dintre veniturile tale lunare, cu tot cu posibilele creșteri ale indicelui de referință.
Emil își folosește expertiza pentru a face diferența în sectorul financiar. A studiat la Universitatea din Danemarca de Sud și este director general la Intelligent Banker din 2013, unde a ajutat peste 500.000 de utilizatori din întreaga lume cu nevoile lor financiare.
