Suma

200 - 4.000 RON

Perioadă

1 - 12 luni

Vârsta Minimă

20 ani
Pentru un împrumut în valoare de 500 RON. Perioadă: 1 lună. Suma totală de plată este de 705 RON. DAE Maximă: 3275.8%.

Ziua Muncii și impactul sărbătorilor legale asupra economiei

Ziua Muncii si a Muncitorilor.

Ziua Internațională a Muncitorilor sau Ziua Muncii, așa cum este cunoscută în majoritatea țărilor, este o sărbătoare a clasei muncitoare și a muncitorilor. Este o sărbătoare promovată de Mișcarea Muncitorească și se sărbătorește în fiecare an pe 1 mai.

Ziua Muncii este o sărbătoare care nu presupune decorarea casei sau oferirea de cadouri. Ziua Muncii este practic o zi liberă în cinstea muncii, însă este și o zi cu istorie și semnificație extraordinară. În zilele noastre, din fericire, este greu de imaginat că a existat o perioadă în care lucrătorii nu aveau niciun fel de drepturi sau zile libere, decât atunci când erau foarte bolnavi și fizic incapabili să lucreze. Orele de lucru erau, de asemenea, mult mai lungi. Pe perioada Revoluției Industriale, oamenii s-au mutat din mediul rural la oraș și au schimbat slujbele agricole tradiționale pentru fabrici. Acest lucru se întâmpla spre sfârșitul secolului al XIX-lea, când o persoană lucra aproximativ 12 ore în fiecare zi, inclusiv sâmbăta și duminica, doar pentru a supraviețui. Conceptul de weekend încă nu fusese introdus, de asemenea, lucrau oameni de toate vârstele, inclusiv copiii. de la vârsta fragedă de 5 ani puteau fi găsiți lucrând în fabrici și în mine. Condițiile de muncă erau foarte grele, viețile oamenilor erau adesea în pericol, muncitorii aveau acces extrem de limitat la apă curată, aer proaspăt sau chiar la lumina naturală și la igienă. Pe scurt, oameni de toate vârstele lucrau în fiecare zi, atâta timp cât era suficientă lumină pentru a lucra, în condiții de muncă foarte proaste.

În prezent, majoritatea dintre noi avem norocul de a lucra în condiții de siguranță, avem departamente de resurse umane, sindicate, reguli și legi care protejează angajatul. Norma de lucru este în prezent de 8 ore lucrătoare și weekenduri libere sau un număr de aproximativ 40 de ore lucrătoare pe săptămană. Discuția actuală se îndreaptă catre reducerea normei orare zilnice la 6 ore sau 4 zile lucrătoare pe săptămână, prin urmare reducerea orelor săptămânale la 30-32 de ore. Progresul pe care l-am făcut ca societate este incontestabil și pentru aceasta putem mulțumi câtorva vizionari curajoși din SUA. Mișcările muncitorești locale s-au adunat pentru a discuta problemele legate de drepturile omului la locul de muncă, au introdus conceptul normei orare zilnice de 8 ore, weekenduri libere și alte îmbunătățiri ale condițiilor de muncă. În acea perioadă, acest concept era revoluționar și nu a venit fără rezistență din parte angajatorilor.

Ce legătură au toate acestea cu 1 mai? Pe 1 mai 1886, Federația Americană a Muncii a început campaniile pentru obținerea normei orare zilnice de 8 ore. Sute de mii de muncitori au început să protesteze în Statele Unite, însă cele mai mari demonstrații au avut loc în Chicago. Evenimentele au culminat trei zile mai târziu, pe 4 mai, în Haymarket Square din Chicago, unde mai mulți protestatari și polițiști au fost împușcați, răniți sau uciși. Ulterior, datorită afilierii social-democraților cu Internaționala a II-a, 1 mai a devenit un eveniment anual și a primit denumirea de Ziua Internațională a Muncitorului/Muncii. Internaționala a II-a a fost un succesor al Asociației Internaționale a Muncitorilor și a venit ca un sprijin pentru campaniile clasei muncitoare de reducere a normei orare zilnice de la 12 la 8 ore.

În 1904 stabilirea legală a normei orare zilnice de 8 ore a fost cerută de sindicate și de partidul Social-Democrat. Ziua Muncii a devenit o sărbătoare națională publică în multe țări, cu toate acestea, anumite țări, precum SUA sau Canada sărbătoreasc Ziua Muncii nu pe 1 mai, ci pe o altă dată cu semnificație mai importantă pentru ei.

În majoritatea țărilor europene, 1 mai este o sărbătoare legală, precum sărbătorile religioase, în care angajații se pot bucura de o zi liberă plătită. O întrebare pe care puțini și-o pun este ce efect are această zi liberă asupra economiei? Răspunsul este: depinde pe cine întrebi! Are un efect foarte pozitiv asupra industriei comerțului, turismului, ospitalității și a divertismentului, întrucât oamenii sărbătoresc de obicei această zi (și alte sărbători legale) ieșind la picnic/grătar, cumpărături sau călătorind. În prezent, țări precum Marea Britanie și Noua Zeelandă discută adăugarea unei noi sărbători legale în octombrie pentru a contribui la stimularea economiei de după Covid-19 pentru industriile cele mai afectate, precum industria ospitalității și a turismului. Nimic nu este confirmat, deoarece propunerea este contestată de angajatori. Aici putem vedea celălalt punct de vedere, perspectiva angajatorului asupra sărbătorilor legale plătite. Costurile suplimentare pe care le-ar întâmpina angajatorii pot afecta și mai mult situația financiar sensibilă a multor întreprinderi și afaceri. O altă sărbătoare legală (plătită) pentru angajatori înseamnă pierdere de capitalul și de productivitate. 

Sărbătorile legale joacă un rol important în economia fiecărei țări, deși reprezintă pierderi de productivitate pentru angajatori, ele aduc câștiguri financiare uriașe pentru alte industrii. Un studiu PWC din 2015 privind impactul adăugării unei sărbători legale suplimentare în Australia a constatat că costurile depășesc beneficiile, chiar și după ce au fost luate în calcul încasările crescute in industriile menționate, economia țării ar întâmpina pierderi de 150 de milioane de dolari australieni, egali cu 82 de milioane de euro. Un alt studiu, de la Universitatea Catolică din Milano a constatat că adăugarea unei noi sărbători în Italia a avut un impact pozitiv de mici dimensiuni, după ce au fost luate în considerare toate datele economice. Aceste studii și statistici însă nu iau în considerare efectul benefic pe care îl are o zi liberă plătită asupra moralului, nivelului de energie și bunăstării angajaților, care este de asemenea un element foarte important.

În zilele noastre, anumite țări, cum ar fi Norvegia, încă sărbătoresc 1 mai cu discursuri, marșuri și petreceri organizate de sindicate, în timp ce în alte țări oamenii se bucură pur și simplu de ziua liberă, se întâlnesc cu prietenii și familia și pregătesc mâncare delicioasă și activități distractive pentru copii. În România, sfârșitul de săptămână in preajma zilei de 1 mai este de asemenea primul weekend petrecut pe litoral pentru cei din capitală și din zonele apropiate. Indiferent dacă alegeți să folosiți această zi liberă de la muncă pentru a dormi și a vă odihni, pentru a vă întâlni cu prietenii sau pentru a participa la marșuri, nu uitați de istoria acestei zile și de toate beneficiile aduse, de care ne bucurăm până in prezent!