Ghid cuprinzător al sistemului fiscal din România

Sistemul fiscal din România este unul complex, cu o serie de reguli legislative care uneori pot fi dificil de înțeles. Cu toate acestea, cunoașterea sistemului fiscal este esențială pentru a putea înțelege cum funcționează economia și pentru a putea respecta obligațiile fiscale pe care fiecare dintre noi le avem.

În acest ghid cuprinzător al sistemului fiscal din România vom explora principalele aspecte ale sistemului fiscal românesc, precum accizele, impozitele și taxele. Descoperă în continuare tot ce trebuie să știi.

Din ce este format sistemul fiscal din România

Sistemul fiscal din România este format dintr-un ansamblu de legi și reglementări fiscale care stabilesc modalitățile prin care se colectează veniturile bugetului de stat, precum și obligațiile fiscale ale cetățenilor și ale companiilor care își desfășoară activitatea în România.

Concret, sistemul fiscal din România cuprinde:

Taxe;
Impozite;
Accize;

Ce sunt taxele

Taxele reprezintă plata pentru un serviciu public pe care o autoritate sau o instituție publică îl prestează pentru o persoană fizică sau pentru una juridică. Deși atât impozitele, cât și taxele sunt plătite către stat, acestea din urmă se plătesc doar dacă se solicită un serviciu, valoarea lor depinzând de natura serviciului.

De ce trebuie să le plătim

Este necesar să plătim taxe la stat deoarece acestea sunt principala sursă de finanțare a serviciilor și facilităților publice, precum infrastructura, sănătatea, educația sau apărarea națională. Guvernul are nevoie de venituri pentru a putea finanța aceste servicii și, prin urmare, impune taxe pentru a acoperi costurile acestora.

Care este organul de specialitate care le administrează

Organul de specialitate care administrează procesul de colectare a taxelor și impozitelor este A.N.A.F (Agenția Națională de Administrare Fiscală). Obiectivul acestei instituții este de a asigura resursele pentru cheltuielile publice ale societății prin colectarea și administrarea eficientă a impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume datorate de către contribuabili bugetului de stat.

Tipuri de taxe

Există mai multe tipuri de taxe în România percepute pentru diferite servicii. Iată care sunt cele mai des întâlnite:

Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor și a autorizațiilor. În această categorie sunt incluse: taxa pentru eliberarea unei autorizații de construire a unei clădiri, taxa pentru eliberarea unei autorizații de desfășurare a unei activități economice, etc.
Taxe de drum. Acestea trebuie plătite de către conducătorii auto pentru a putea circula pe drumurile din România și sunt cunoscute și sub numele de „rovinietă”.
Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă și publicitate. Aceasta trebuie plătită de către orice persoană care beneficiază de servicii de reclamă și publicitate, iar cota poate fi cuprinsă între 1% și 3%. Procentul aplicabil este stabilit de către consiliul local, motiv pentru care taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă și publicitate poate să difere în funcție de zona țării.

Ce sunt impozitele

Impozitele sunt contribuții bănești nerambursabile pe care persoanele fizice și juridice le plătesc guvernului în principal pentru veniturile pe care le obțin sau bunurile deținute. Aceste taxe sunt stabilite prin lege, iar plata lor este obligatorie, într-un termen fix, menționat în Codul Fiscal.

Tipuri de impozite

Impozitele pot fi împărțite în 2 categorii, în funcție de modul în care sunt colectate. Iată care sunt acestea:

Impozite directe

Acestea sunt suportate direct de către persoanele fizice sau juridice care au venituri sau proprietăți. Iată care sunt cele mai importante impozite directe:

Impozit pe veniturile obținute din salarii: 10% din salariul brut;
Impozitul pe veniturile obținute din chirii: 10% din valoarea brută a chiriei;
Impozitul pe profit: 16% din totalul profitului înregistrat de o companie;
Impozitul pe dividende: 8% din valoarea brută a dividendului plătit;
Impozitul pe proprietate. Atunci când vorbim despre impozitul pe mijlocul de transport aflat în proprietatea contribuabilului, acesta se calculează în funcție de capacitatea cilindrică a acestuia, iar în ceea ce privește impozitul pe o clădire aflată în proprietatea contribuabilului, acesta se stabilește în funcție de destinația clădirii (clădire rezidențială, nerezidențială sau mixtă – care servește atât ca locuință, cât și ca sediu social).

Impozite indirecte

Spre deosebire de impozitele directe, impozitele indirecte sunt gestionate de către unități economice, dar suportate de către consumatori. Iată care sunt cele mai importante impozite indirecte:

TVA (Taxa pe Valoare Adăugată) – taxă de consum care se aplică aproape tuturor bunurilor și serviciilor, fiind suportată de consumatorul final. În România există 3 cote aplicabile de TVA: 19% (pentru băuturi alcoolice, băuturi îndulcite etc), 9% (pentru alimente, cazare în sectorul hotelier, servicii de restaurant, catering, îngrășăminte chimice, etc) și 5% (pentru manualele școlare, produse ecologice și tradiționale, locuințe cu o suprafață utilă de maximum 120 mp, a căror valoare nu depășește suma de 600.000 de lei și altele).
Taxe vamale. Acestea se calculează în funcție de mai mulți factori, printre care și valoarea mărfurilor, tariful vamal, originea mărfurilor, greutatea și volumul lor.

Ce sunt accizele

Accizele sunt taxe aplicate de către stat asupra mai multor categorii de produse de consum, scopul lor fiind creșterea veniturilor guvernamentale și descurajarea consumului de produse nocive pentru mediu și sănătate.

Sunt incluse următoarele categorii de produse:

alcool: acciză aplicabilă vinurilor spumoase și băuturilor fermentate, altele decât berea și vinul;
țigarete;
benzină cu plumb;
motorină;
electricitate utilizată în scop comercial;
electricitate utilizată în scop necomercial.

Contribuții la stat: ce declară angajatorul și ce declară angajatul

În ceea ce privește contribuțiile aferente veniturilor obținute din salarii, există câteva obligații care revin atât angajatului, cât și angajatorului.

Contribuții datorate de salariat:

contribuția de asigurări sociale (CAS) – 25% din salariul brut;
contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) – 10% din salariul brut;
impozitul pe veniturile din salarii – 10% din salariul brut;

Contribuția datorată de angajator:

Contribuția asiguratorie pentru muncă – 2,25% din salariul brut;

În general, contribuțiile datorate de salariat sunt reținute direct de către angajator, din salariul brut, astfel că angajaților nu le revine obligația de a depune declarații la A.N.A.F.

Pentru calculul impozitului aferent salariilor, se depune, de către companie, formularul 112 „Declarație privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate” fie trimestrial, până în data de 25 a lunii următoare trimestrului, fie lunar, până în data de 25 a lunii următoare.

Deduceri fiscale

În România, există mai multe tipuri de deduceri fiscale disponibile pentru contribuabili, în funcție de situația lor fiscală și de natura veniturilor lor. Iată câteva exemple:

Deduceri personale – se aplică la veniturile obținute de către o persoană fizică și se calculează în funcție de numărul de persoane în întreținerea sa.
Deduceri pentru contribuabilii cu handicap care se calculează în funcție de gradul de handicap și de veniturile obținute.
Deduceri pentru pensii private. Contribuabilii care plătesc contribuții la un fond de pensii private pot beneficia de o deducere fiscală care se calculează în funcție de veniturile obținute.

Sistemul fiscal din România cuprinde numeroase aspecte care trebuie luate în considerare, atât de către persoanele fizice, cât și de către cele juridice. Pentru a evita posibile neînțelegeri probleme cu autoritățile fiscale, este necesar să te documentezi din surse sigure și să fii la curent cu ultimele modificări legislative pentru a înțelege în detaliu obligațiile și responsabilitățile tale fiscale.